Am vazut zilele astea un asemenea “exemplar” si mi-am amintit de ei.
Era pe dupa ’90 .. aparusera blugii turcesti pe la noi. Aia cu “prespalare” ciudata si etichete in limba lui Osman Pasa. Costau deja destul de mult .. ii luai de pe la pietele “ad-hoc” de pe unele strazi si uneori de la magazin.
Aveau viata scurta. Culorile proaste tineau putin si in cateva luni incepeau sa aiba pete de decolorare pe fund si pe coapse, in partea din fata. Asa cum ne cumparam noi blugii “uzati” din fabrica, de la tot felul de brand-uri sic: Levi’s, Mustang sau Lee.
Pe atunci unii romani nu visau la asa ceva. Si pe atunci era urat sa ai blugii uzati.
Asa ca .. se revopseau.
Apareau tot felul de nuante de kaki sau de bleumarin, care mai de care mai ciudate. Si pentru ca nu era o culoare atat de puternica incat sa nu se vada ce a fost inainte, te trezeai cu acelasi “look” purtat pe zonele uzate, dar si cu o culoare oribila pe deasupra.
Cele mai reusite chestii erau pe negru, ca macar asta acoperea totul.
Am vazut zilele astea niste “blugi” revopsiti. Prima oara dupa mult timp (ca deh, avem second-hand in prostie, asa ca romanu’ are de unde sa ia o pereche purtata la 10 mii de lei vechi). Nu mai merita sa si-i vopseasca.
Am vazut blugi revopsiti si mi-am amintit de “moda” de acum multi ani.
Nu am avut niciodata asemenea jeans, pentru ca nu stiam o vopsitorie “ca lumea”. Tu ai avut blugi revopsiti?
Hmm.. nu 🙂
E adevarat ca ii purtam pana se rupeau pe mine 😀 dar nu am avut nicio haina vopsita ana acum… ma gandes sa vopsesc niste pantaloni de piele (sunt albi,rata urat), dar asta cred ca e ceva normal 😀
Eu nu am prins asemenea timpuri…si nu stiu daca era bine sa le prind sau nu. Oricum faza asta si cea cu inghetata mai dezgroapa putin din ce era “pe vremuri”.